Pentru Anna

Mai broasca, asta este , probabil, cea mai indelung scrisa si rascrisa scrisoare din toata istoria scrisorilor. O scriu si o recitesc in gand noapte de noapte de noua luni de zile si tot nu indraznesc sa ti-o trimit. Uneori ma amagesc spunandu-mi ca tu ma auzi, ma simti, desi iti vorbesc mai mult ca sa te strig, sa stiu ca esti bine, sau ca sa rad putin de tine, cand te prind cu calcaiele in coastele mele si te enervezi ca iti tin contra.

De azi suntem oficial pregatiti sa te primim, bagajul pentru spital este gata, spre disperarea tatalui tau, care oricum imi contorizeaza fiecare suspin si oftat, poate poate e semn de nascare. Hainele tale sunt toate spalate si calcate, randuite in sifonier, iar pe mine ma ia cu lesin de drag si spaima, ca zau ca nu-mi vine sa cred ca eu sunt burtoasa din oglinda care sta sa inventarieze rochite de bebelus.

Rasfoiesc dosarul cu ecografii si mi-amintesc cu cata emotie si groaza am aflat ca existi, 0,23mm de bebelus, cum am plans de teama cu o zi inainte de dublu test, refuzand sa mai merg sau sa cred ca mi-e data mie minunea asta. Am invatat sa cred in tine, mai broschi, prin credinta si firescul cu care tatal tau a crezut de la bun inceput in tine, mi-am dat voie sa te iubesc si sa ma indragostesc de tine privindu-l pe el cum se indragosteste de tine, pastrand adanc adanc in inima mea ghemul ala de teama si de preaminunare pe care doar eu o voi intelege in viata asta...

Ca sa nu uit... esti o agitata, nu exista secunda din zi in care sa nu te simt si zau ca te simt ghidusa, caraghioasa, pusa pe jughinit, iar daca eu ma insel, ghinionul tau, pentru ca ai un tata care a dat lustru burtii pupandu-te, strigandu-te, promitandu-ti toate nebuniile pamantului, iar eu abia astept sa apari si sa va privesc indragostindu-va unul de celalalt asa cum stiu ca o sa faceti...iremediabil :) Doctorita spune ca esti un bebelus simpatic, esti cumva indesata si niciodata nu ai stat locului la ecografie, ba chiar ai tras niste suturi parei ecografului de ne rugam te tine sa stai locului sa te masuram. Cica ai fi pletoasa, motiv sa intram in panica, mama, bunici, matusi, cautand bentite si clamute, adulti nebuni, ai sa vezi.  Iubesti vioara lui tati, o recunosti oricand si topai cand iti canta, te linistesti cand te mangaie si raspunzi cand te pupa zgomotos.

Bunicii sunt in delir, bunicul umbla acum cateva saptamani cu sosetele tale agatate de oglinda retrovizoare, bunica deja iti decoreaza camera de adolescenta, iar eu stau si iar ma minunez la toata avalansa asta de iubire pe care o speram dar nu indrazneam sa o visez.

Te vei naste intr-o familie de oameni a caror cea mai mare calitate e aceea de a sti sa iubeasca, sa rada, sa spuna povesti, vei fi copil de trupa si vei avea de explorat culise de teatru cu bunicul tau, esti norocoasa. . Esti si vei fi infinit iubita, Anna, iar asta pentru mine este cea mai mare bucurie, e tot ce vreau pentru tine. Cumva simt ca vii sub o stea norocoasa, ca ai deja drumul tau si abia astept sa te cunosc, sa-mi arati cine esti, sa invat sa fiu mama ta. Sper sa-ti placa si tie de mine, ca de taica-tau sunt convinsa ca o sa fii lipita ca marca de scrisoare, nici n-ai avea cum. Nu am sa-ti spun multe despre el, aici intervine povestea voastra de dragoste, dar iti promit,Rapunzel, ca nu iti puteai dori un tata mai iubitor si mai plin de drag de viata, omul care cauta copilul din fiecare si care va sti sa te lase sa fii copil, si el de-a busilea cot la cot cu tine.

Eu sunt o siropoasa interiorizata, vezi doar ca-mi pierd cuvintele cand e rost sa le astern, asa ca te rog sa ai si tu rabdare cu mine si sa crezi in mine chiar si atunci cand voi sti sa iti spun ca te iubesc doar din priviri, pierduta in tine. Te iubeste mama mult, mult mult, si abia astept sa te cunosc, sa te miros, sa te lipesc de mine si sa-ti invat fiecare cuta si firicel de par. Sunt convinsa ca esti perfecta si o sa am grija sa nu uiti asta niciodata. Te-am zamislit perfecta si ai tot ce trebuie ca sa fii un om fericit, iar mama si tata vor fi mereu aici sa iti reaminteasca asta.

Cu drag,

Mama


P.S. pentru taica-tau: nu, nu o sa punem si Rapunzel in certificatul de nastere, nu-ti face sperante :)))

Pe vremea mea - fotojurnal

De cand sunt cu Anna la purtator, ma surprind deseori furata de peisaj, incercand sa inregistrez mental imagini, locuri, sa ii pot povesti cum arata lumea inainte de ea, in parte si pentru ca eu simt lipsa fotografiilor din copilaria mea (deh, vremurile) si ma gandesc ca ar fi haios pentru ea sa vada ce faceau mama si tata "pe vremea lor".

Mi-am dat ca tema realizarea unui fotojurnal saptamanal, sper sa ma tin, sa aiba mandra de ce rade si noi la ce sa lacrimam nostalgic peste ani. Pana atunci, cateva poze din ultima luna, sa nu uitam :)

  

Una dintre cele mai intime si caline fotografii ale noastre, ca sa nu uitam niciunul cat de "ingramaditi" in povestea noastra eram inca dinainte de a fi oficial trei. 

 Poza de inceput de luna a sasea-  cotopenita pe fantana de la Unirii. Eu si prietena mea din copilarie, gravide in acelasi timp, cum nici nu mai indrazneam sa visam. E dodoloata viata asta, zau :)

 

 Unul din multele cadouri primite de mini-mandra, mai mult pentru sufletul lusofil al ma-sii, o glumita pentru connaisseuri - bavetica Malandra :)

 

O prietena, o sora, o nasa, radem, bocim, ne emotionam si ne tinem curajul, ne iubim fetele, nici nu mai stim care cum si a cui e, una externa, una inca interna - aici la concertul taticului Annei.

 De cand am anuntat ca-s gravida, absolut, dar aaaabsolut toti cei din jurul meu si-au asumat sarcina de a ma hrani proactiv, fortat, sa nu cumva, mai stii :))  Intr-una din vizitele mele lunare la Serendipity, unde canta de obicei omul, iar am fost "ambuscata" cu "ceva bun pentru aia mica". Rasfaturi de gravida, nu ma plang, primesc :D

Unghere din Ploiesti, o casa ocupata abuziv de te miri cine, ma intreb cum arata acum cincizeci de ani, cine o fi locuit acolo.

Primul ajutor pentru copilul foarte mic

In cateva zile intru in trimestrul trei de sarcina si, odata cu "ultima suta de metri" a celor noua luni, simt nevoia acuta de a ma pregati nu doar cu toate acele detalii dragalase ce tin de bebeluseala (hainute, patut, etc), dar pentru eventualele si nedoritele situatii in care bebelusul meu ar putea avea nevoie urgenta de prim ajutor.

Am participat acum doua saptamani, la invitatia Anei Nicolescu de la Mamica Urbana, la o demonstratie de prim ajutor sustinut de catre Andreea Manea de la fundatia Promama, una foarte binevenita, avand in vedere ca, oricat de optimist ai fi, nimic nu te pregateste pentru imprevizibil, si aici nu ma refer la cine stie ce tragedii, ci la "simple" accidente casnice, inecatul cu lapte sau alimente, care se pot solda cu urmari foarte grave.

Va veti intreba, probabil, ce o fi atat de diferit in ceea ce priveste acordarea primului ajutor la bebelusi, dar raspunsul este evident, discutam, totusi, de o anatomie si o masa corporala diferite, reduse fata de cele ale unui adult, asadar si procedura Heimlich trebuie adaptata unui trup atat de mic.

Daca in cazul nou-nascutilor, procedura Heimlich presupune aplicarea de presiune cu doua degete pe spate, intre omoplati , alternativ cu compresia sternului tot cu doua degete, in serii de cate 5 repetari, bebelusilor de peste 6 luni li se va aplica metoda Heimlich standard , prin "imbratisare". Veti intelege mai multe daca veti cauta pe youtube, demonstratii sunt multe.

Ce este important de retinut este ca bebelusii nu au reactii "vocale" in cazul inecului sau al sufocarii, de acee e important sa reactionati rapid si, dupa trei serii de compresie si Heimlich fara rezultat, sa apelati 112, confirmand operatorului starea copilului : respira/nu respira, este constient/cianotic,reactioneaza la stimuli durerosi (ciupituri usoare) etc. In cazul inconstientei, pana la sosirea ambulantei, este necesarea aplicarea respiratiei gura la gura +nas , alternata cu compresii asupra sternului, in serii de cate 30 de compresii la o respiratie.

Daca informatiile vi se par extrem de stiintifice, ati fi trebuit sa ma vedeti luand notite frenetic, partial ingrozita de gandul ca as putea ajunge in situatia asta, partial incercand sa ma scuz pentru ca stiu ca n-as rabda si as suna la 112 imediat :D (mama panicarda, much? :D )


Evenimentul despre care va spun a fost sustinut de catre Biogenis, una din putinele banci de celule stem acreditate de catre Agenţia Naţională de Transplant (pe site-ul acestora putand , dealtfel, verifica acreditarile si certificarile bancii de celule stem cu care va aflati in discutii)  , asa ca am profitat pentru a-mi lamuri cateva dubii in ceea ce priveste recoltarea de celule stem si utilitatea acestora in cazul aparitiei unei nevoi reale in tratarea copilului meu. Recunosc ca inca analizam posibilitatea aceasta si, desi costurile nu sunt deloc mici, cand vine vorba de sanatatea copilului meu recunosc ca ma intereseaza cum si cat de eficient o voi putea ajuta pe bebe Anna, daca va fi vreodata nevoie (Doamne fereste!).

Daca aveti intrebari punctuale pentru echipa Biogenis, le puteti adresa pe site-ul lor, ce va pot spune este ce m-a interesat pe mine in mod deosebit , si anume:

- compatibilitatea intre frati este de 25% , in cazul in care se pune in discutie folosirea unuia dintre frati ca donator
- la Institutul de hematologie din Bucuresti costurile unor analize de compatibilitate adn (mama - copil, tata- copil, etc) sunt de 90eur cu trimitere de la medicul de familie
- in functie de momentul la care se folosesc celulele stem recoltate, este posibila si probabil, indraznesc sa adaug, obtinerea de celule suplimentare de la alti donatori, fiind nevoie de adaptarea la greutatea copilului, tipul de afectiune si planul de tratament, ca in oricare alt caz medical. Asta imi confirma preocuparea ca, din pacate, celulele recoltate la nastere nu vor acoperi , in multe dintre cazuri, nevoile totale de transplantare/tratament ale copilului, dar reprezinta un "punct de plecare" bun - ergo si dubiile mele.

Recunosc ca inca nu am luat o decizie in privinta bebelusului nostru, de aceea va incurajez si pe voi sa cautati a va lamuri orice dubiu inainte de a lua o hotarare ce ar putea impacta sanatatea propriului bebelus, pe mine una aceasta responsabilitate ma copleseste.

Pana atunci, accesati site-ul Biogenis, au un concurs dragut luna aceasta si puteti castiga o camera mobilata pentru bebe sau, daca doriti, inca va mai puteti inscrie la Cursul gratuit de Puericultura "Scoala mamei" pe care il sustin in week-end, taticii vor primi si atestatul acela buclucas si, daca veniti, ne vom si intalni acolo :D